動詞
词源
源自拉丁語 interrumpere。
读音
- /in.terˈrom.pe.re/
释义
中斷,切斷;打斷
阻擋,阻礙
斷開
词形与写法(5)
| 词形 | 标注 | 转写 |
|---|---|---|
| interrómpere | canonical | |
| interrómpo | first-person · singular · present | |
| interrùppi | first-person · singular · past · historic | |
| interrótto | past · participle | |
| avére | auxiliary |